MANOMETRÍE s. f. Tehnică a măsurării presiunii gazelor sau a vaporilor dintr-un spațiu închis cu ajutorul manometrului. – Din fr. manométrie. Vezi definitia »

METALURGÍE s.f. 1. Disciplină care studiază proprietățile fizice și chimice ale metalelor și ale aliajelor lor, procesele fizice care au loc la extragerea metalelor din minereuri și la prepararea aliajelor. 2. Tehnica elaborării unui metal sau a unui aliaj. [Gen. -iei. / < fr. métallurgie, cf. gr. metallon – metal, ergon – lucru]. Vezi definitia »

CECOSTOMÍE s. f. creare chirurgicală a unui anus artificial la nivelul cecului²; tiflostomie. (< fr. caecostomie) Vezi definitia »

PIOMETRÍE s.f. Piometrită. [Gen. -iei. / < fr. pyométrie]. Vezi definitia »

BALNEOGEOLOGÍE s. f. studiul relațiilor dintre apele minerale și structura geologică respectivă. (< fr. balnéogéologie) Vezi definitia »