RÁSĂ s.f. 1. Varietate a unei specii de animale domestice deosebită de alte varietăți ale aceleiași specii și ale cărei caractere distinctive se transmit de la o generație la alta; soi. ♦ De rasă = de soi bun; select. 2. Grup biologic de oameni care s-a format din cele mai vechi timpuri, având drept caractere distinctive culoarea pielii și a părului, trăsăturile feței etc., particularități care nu contrazic unitatea biologică a întregii omeniri și nu constituie un criteriu științific pentru diferențierea ei în grupări sociale. [< fr. race, cf. it. razza, germ. Rasse]. Vezi definitia »

CUCONÍȚĂ, cuconițe, s. f. Diminutiv al lui cucoană (1). [Var.: coconíță, coníță s. f.] – Cucoană + suf. -iță. Vezi definitia »

rîcă s. f. – Ceartă, dispută. Sl. rykŭ (Conev 94). – Der. rîcîi (var. răcăi), vb. (înv., a răcni, a urla), din sl. rykati (Tiktin). Vezi definitia »

vrániță (-țe), s. f. – Poartă țărănească de scînduri sau de nuiele. – Var. vracniță, vragniță, vramniță. Sl., slov. vratnica, bg. vranica, din sl. vrata (Cihac, II, 465; Tiktin; Conev 81). Vezi definitia »

ABUNDÉNȚĂ s. f. Belșug, bogăție. ♢ Loc. adv. Din abundență = din plin; mult. – Fr. abondance (lat. lit. abundantia). Vezi definitia »