șezútă, șezúte, adj., s.f. 1. (reg.; adj.; despre apă) care nu este proaspătă; stătută. 2. (reg.; adj.; în sintagmă) fată șezută = fată bătrână. 3. (s.f.; înv.) interval de timp consacrat unei anumite activități; ședință. Vezi definitia »

HIDROSTÁTICĂ s.f. Ramură a hidromecanicii care studiază legile echilibrului lichidelor și al corpurilor cufundate în ele; statica fluidelor. [Gen. -cii. / < fr. hydrostatique, cf. gr. hydor – apă, statikos – referitor la echilibru]. Vezi definitia »

CURBATÚRĂ s. f. durere musculară însoțită de o senzație de oboseală care precedă unele boli infecțioase. (< fr. courbature) Vezi definitia »

PROMETAZÍNĂ s. f. produs de sinteză, cu acțiune sedativă, antihistaminică și antiemetică. (< fr. prométhasine) Vezi definitia »

TURÉLĂ, turele, s. f. Locaș blindat (în formă de cupolă) care se poate roti în jurul unui ax și care adăpostește tunurile la tancuri, vapoare, avioane, cazemate etc. – Din fr. tourelle. Vezi definitia »