Definita cuvantului orchestrație
ORCHESTRÁȚIE, orchestrații, s. f. Arta de a orchestra; transcriere, aranjare pentru orchestră a unei bucăți muzicale prin folosirea mijloacelor tehnice de execuție și a timbrului propriu diverselor instrumente muzicale, în vederea realizării unei sonorități globale. ♦ Felul cum sunt îmbinate diferitele grupuri de instrumente ale unei orchestre (într-o bucată muzicală). – Din fr. orchestration.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu orchestrație
ZGÂRCÉNIE, zgârcenii, s. f. Însușirea de a fi zgârcit; caracterul omului zgârcit; avariție, calicenie. – Zgârci2 + suf. -enie. Vezi definitia »
TRANSMUTÁȚIE, transmutații, s. f. Transformare a unui element chimic în altul printr-o nouă grupare a elementelor constitutive în atomi, obținută prin dezintegrare radioactivă naturală sau prin reacții nucleare. ♦ P. gener. Schimbare, transformare. – Din fr. transmutation, lat. transmutatio. Vezi definitia »
vătășoáie (reg.) s. f., art. vătășoáia, g.-d. art. vătășoáiei; pl. vătășoáie Vezi definitia »
xilografíe (-lo-gra-) s. f., art. xilografía, g.-d. art. xilografíei; (clișee) pl. xilografíi, art. xilografíile Vezi definitia »
HIPERCROMÍE s.f. (Med.) Exagerare a pigmentației normale a pielii. [Gen. -iei. / < fr. hyperchromie, cf. gr. hyper – peste, chroma – culoare]. Vezi definitia »