TEȘMECHERÍE, teșmecherii, s. f. Șmecherie, șarlatanie. – Din teșmec (< tc.) + șmecherie. Vezi definitia »

GENEZIOLOGÍE s. f. știință care studiază reproducerea la organismele vii. (< fr. génésiologie) Vezi definitia »

FLEBOTOMÍE s.f. Deschidere a unei vene pentru a lua sânge; venesecție. [Gen. -iei. / < fr. phlebotomie, cf. gr. phleps – venă, tome – tăiere]. Vezi definitia »

HISTOAUTORADIOGRAFÍE, histoautoradiografii, s. f. Metodă modernă de studiu al preparatelor histologice, în care se utilizează o peliculă radiografică marcată cu izotopi radioactivi, fixată în secțiune. [Pr.: -to-a-u-to-ra-di-o-] – Din fr. histoautoradiographie. Vezi definitia »

CHINESTEZÍE (‹ fr. {i}; {s} gr. kinein „a se mișca” + aisthesis „percepere”) s. f. Capacitatea organismului uman și animal de a percepe și localiza mișcarea imprimată diferitelor părți ale corpului numai pe baza sensibilității profunde, fără participarea văzului. C. profundă = capacitatea de a percepe și localiza mișcările unor viscere. Vezi definitia »