ATROCITÁTE, atrocități, s. f. Purtare, faptă, durere etc. atroce. – Din. fr.atrocité, lat. atrocitas, -atis. Vezi definitia »

sănătáte (sănătắți), s. f. – 1. Stare generală bună a organismului. – 2. Sănătate (1) publică. – 3. Salut, formulă de salut. – 4. Toast. – 5. Gata, nimic mai mult! (funcție de interj.). – Mr. sînătate, megl. sănitati. Lat. sanĭtatem (Pușcariu 1509; REW 7580), cf. alb. šendet (Meyer 405; Philippide, II, 653), it. sanità, prov. santat, fr. santé. Pentru ultimul sens, cf. pace. – Der. sănătos, adj. (teafăr; salutar, salubru; întreg, fără defect; intact, incoruptibil; teribil, respectabil), mr. sînătos, megl. sînitos, din lat. *sanĭtōsus (Meyer, Alb. St., IV, 35; Pușcariu 1519; REW 7580a), cf. nap. sanetuse, campid. sanidozu, cuvînt de uz comun (ALR, I, 131); nesănătos, adj. (fără sănătate, morbos, bolnav); sănătoasa, s. f. (fam., fugă, scăpat); poate prin aluzie la proverbul fuga-i rușinoasă dar e sănătoasă; însănătoși (var. sănătoșa), vb. (a se face bine, a se vindeca); sunătoare (var. sănătoare, sănitoare), s. f. (pojarniță, inimioară, Hypericum perforatum; numele altor plante, Crepis foetida, Helianthemum mobile, Hyosciamus niger, Gnaphalium dioicum), datorită virtuților sale curative, alterată fonetic prin etimologie populară considerîndu-se der. de la a suna (Pușcariu, Lr., 17; după Tiktin și Candrea, din lat. sanatōria, cu aceeași modificare). – Der. neol. sanatoriu, s. n., fin fr. sanatorium; sanitar, adj., din fr. sanitaire; sănicioară, s. f. (iarba-frîntului, Sanicula europaea), probabil intrepretarea neol. a numelui științific al planetei, cf. mag. szaniczor (Tiktin). Vezi definitia »

SINTALITÁTE s. f. Totalitatea particularităților esențiale, edificatoare pentru profilul moral al unui grup; personalitate a unui colectiv. – Din fr. syntalité, engl. syntality. Vezi definitia »

lápte s. m. – 1. Lichid alb secretat de glandele mamare. – 2. Suc alb din anumite plante sau semințe. – Mr. lapte, megl. lapti, istr. lǫpte. Lat. lac, lactem (Densusianu, Hlr., 123; Pușcariu, 939; Candrea-Dens., 943; REW 4817; DAR), cf. it. latte, prov. lach, fr. lait, cat. llet, sp. leche, port. leite. Se folosește numai la sg., totuși are două forme de pl., specializate: lăpturi, s. f. pl. (produse lactate), și lapți, s. m. pl. (produse sexuale ale peștilor masculi), din lat. lactes, cf. și fr. laitance, germ. Milchen, it. latti di pesce (Pușcariu 940; Candrea-Dens., 948; REW 4828). Der. lăptișor, s. m. (plantă, Androsace Chamaejasme); lăptar, s. m.; lăptăreasă, s. f.; lăptărie, s. f. (magazin de lapte; Arg., sîni); laptagiu, s. m. (lăptar); lăptos, adj. (care are mult lapte; Arg., avantajos); lăpta, vb. (a alăpta), cf. alăpta; lăptare, adj. (cu lapte), din lat. lactāria (REW 4827). Vezi definitia »

CORUPTIBILITÁTE s.f. Însușirea de a fi coruptibil; venalitate; corupție. [Cf. fr. corruptibilité]. Vezi definitia »