CĂPẮSTRU, căpestre, s. n. Porțiune de harnașament, confecționată din frânghie sau din curea, care se pune pe capul calului, al măgarului etc. pentru a lega animalul respectiv la iesle sau pentru a-l duce undeva. – Lat. capistrum. Vezi definitia »

SUPRAARBÍTRU s. m. arbitru care urmează să hotărască într-o chestiune asupra căreia alți arbitri sunt în dezacord; superarbitru. (după fr. surarbitre) Vezi definitia »

DODECAÉDRU, dodecaedre, s. n. Poliedru cu douăsprezece fețe. ◊ Cristal care are aspectul unui astfel de poliedru. – Din fr. dodécaèdre. Vezi definitia »

TELECLINOMÉTRU s. n. instrument cu care se măsoară deviația sondelor de la verticală, indicațiile fiind transmise electric la suprafață. (< fr. téléclinomètre) Vezi definitia »

CORIÁNDRU, coriandri, s. m. Plantă erbacee anuală din familia umbeliferelor, cu flori albe sau roz, cu miros pătrunzator și fructe în formă de globulețe, bogate în uleiuri eterice, fapt pentru care semințele uscate se întrebuințează în industria farmaceutică, a parfumurilor sau drept condiment (Coriandrum sativum). [Pr.: -ri-an-] – Din ngr. koríandron. Vezi definitia »