Definita cuvantului bălătruc
bălătrúc s.n. (reg.) piatră rotundă de pisat sarea.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu bălătruc
prânzúc s.n. sg. (reg.) prânz modest, dejun superficial. Vezi definitia »
GHIUMURLÚC s. m. (Turcism înv.) Grănicer. ♦ Reprezentant al autorității. – Tc. gümrük „vamă” + suf. -lâc. Vezi definitia »
BĂLĂÚC, -Ă, bălăuci, -ce, adj. (Reg.) Bălăior. – Bălai + suf. -uc. Vezi definitia »
bașbuzuc, bașbuzuci s. m. 1. persoană violentă și grosolană. 2. cuțitar de temut. Vezi definitia »
UITÚC, -Ă, uituci, -ce, adj. (Adesea substantivat) Care uită ușor, care are memorie slabă, uitător; p. ext. distrat, zăpăcit. – Uita + suf. -uc. Vezi definitia »