MOBILITÁTE s.f. 1. Însușirea de a fi mobil. 2. Faptul de a trece cu ușurință de la o dispoziție sufletească la alta. ♦ (Fig.) Nestatornicie; nestabilitate. ♦ Ușurința de a-și schimba expresia feței, a figurii. 3. Mobilitatea populației = schimbare a unor caracteristici ale populației (domiciliul, profesiunea, clasa socială) în decursul unei perioade ca urmare a influenței diferiților factori social-economici. [Cf. fr. mobilité, lat. mobilitas]. Vezi definitia »

NEMȚÉȘTE adv. 1. Ca nemții, în felul nemților; în limba germană. ♦ (Substantivat) Limba germană. 2. (În legătură cu verbul „a se îmbrăca”) După moda occidentală; p. ext. (pop.) orășenește. – Neamț + suf. -ește. Vezi definitia »

EXCENTRICITÁTE s. f. 1. (mat.) însușirea unui punct de a nu fi în centrul unei figuri. ◊ raport constant al distanțelor de la un punct al unei conice la focar și la directoarea corespunzătoare. 2. (tehn.) distanța dintre axele de rotație a două piese care au același centru. ◊ asamblare defectuoasă a două piese coaxiale sau concentrice. 3. originalitate, extravaganță; excentrism. (< fr. excentricité) Vezi definitia »

VOCALITÁTE s. f. 1. caracter vocal. 2. sonoritate. (< engl. vocality) Vezi definitia »

cónte (-ți), s. m. – 1. Mare senior, conducător al unei provincii în societatea medievală. – 2. Titlu de noblețe ereditar, intermediar între viconte și marchiz. Fr. compte, it. conte. Este dublet al lui comite, s. m., din lat. comes, -item, și al lui comis, din același cuvînt lat., prin intermediul ngr. În vechime s-a folosit și forma pur latină, comes (sec. XVII); comite, în Trans., în timpul stăpînirii maghiare, însemna și „guvernator civil, prefect”. – Der. contesă, s. f., din fr. contesse; conțesc, adj. (înv., de conte); comitat, s. n. (provincie, departament). Vezi definitia »