Definita cuvantului ceremonie
CEREMONÍE s.f. Formalitate (mai ales de protocol) care se folosește la oficierea unui act solemn; solemnitate. ♦ Forma exterioară a unui cult (religios); slujbă. ♦ Ansamblul formelor de politețe, uzitate în raporturile dintre membrii unei societăți sau grupări sociale. [Gen. -iei. / < fr. cérémonie, cf. lat. ceremonia].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu ceremonie
ATELOPROZOPÍE s. f. malformație caracterizată prin dezvoltarea incompletă a feței. (< fr. atéloprosopie) Vezi definitia »
DINASTÍE, dinastii, s. f. Familie ai cărei membri se succedă la cârma unui stat (ca principi, regi sau împărați); șir de suverani care alcătuiesc o astfel de familie. – Din fr. dynastie. Vezi definitia »
TOPOLOGÍE s.f. 1. Ramură a geometriei care studiază proprietățile figurilor din spațiu din punct de vedere calitativ. 2. (Mat.) Mulțime de părți ale unei mulțimi, supusă anumitor condiții; omotopie. [Gen. -iei. / < fr. topologie, cf. gr. topos – loc, logos – studiu]. Vezi definitia »
FÍMBRIE s.f. Formație anatomică în formă de ciucure. [< lat. fimbria – ciucure]. Vezi definitia »
ANTROPOFAGÍE s. f. Folosire a cărnii omenești ca hrană; canibalism. – Din fr. anthropophagie. Vezi definitia »