împuterí, împuterésc, vb. IV (reg., înv.) 1. a da cuiva putere, a întări pe cineva. 2. (refl.) a prinde putere, a căpăta putere, a se întări. Vezi definitia »

pasari de curte (reg.) Vezi definitia »

BERI-BÉRI s. n. Boală provocată de lipsa vitaminei B₁ din organism, caracterizată prin paralizii și infiltrații de serozitate în țesuturi; apare mai ales în Japonia și Asia orientală. – Fr. béribéri. Vezi definitia »

GINERÍ, gineresc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A-i da cuiva pe fiica sa de soție (făcându-și-l ginere). – Din ginere. Vezi definitia »

MEȘTEȘUGĂRÍ, meșteșugăresc, vb. IV. Intranz. (Rar) A lucra în calitate de meșteșugar. – V. meșteșugar. Vezi definitia »