zoofág adj. m. pl. zoofági; f. zoofágă, pl. zoofáge Vezi definitia »

TOIÁG, toiege, s. n. 1. Băț lung și drept de care se sprijină cineva la mers sau de care se servește pentru a se apăra. ♦ Fig. Sprijin, ajutor, reazem. ♦ Lovitură dată cu toiagul (1). 2. Un fel de baston purtat ca semn distinctiv sau ca simbol al unei demnități sau autorități. 3. (Pop.) Lumânare care se așază în mâna, pe pieptul sau la capul mortului. 4. (La pl. art.) Numele popular al celor trei stele luminoase așezate la rând în mijlocul constelației Orion. [Pr.: to-iag] – Din sl. tojagŭ, tojaga. Vezi definitia »

XILOFÁG, -Ă, adj. (Despre insecte, ciuperci) Lignivor. (din fr. xylophage) Vezi definitia »

RIZOFÁG, -Ă, rizofagi, -ge, adj. (Biol.) Care se hrănește cu rădăcini. – Din fr. rhisophage. Vezi definitia »

CITOFÁG, -Ă adj. care prezintă citofagie. (< fr. cytophage) Vezi definitia »