PROGLÓTĂ, proglote, s. f. (Biol.) Fiecare dintre segmentele corpului unui vierme inelat, cestod. [Var.: proglót s. n.] – Din fr. proglottis. Vezi definitia »

BRIÁNȚĂ s. f. (Franțuzism) Strălucire. [Pr.: bri-an-] – Din fr. brillance. Vezi definitia »

PROTOGENÉZĂ s. f. 1. (bot.) reproducere prin înmugurire. 2. stadiu inițial al embrionului. (< fr. protogenèse) Vezi definitia »

a vinde peștele din baltă / pielea ursului din pădure expr. 1. a promite un lucru pe care nu-l ai. 2. a face planuri în legătură cu un lucru care încă nu-ți aparține. Vezi definitia »

MOGÓTĂ s.f. (Geol.) Relief de mari dimensiuni, cu pereții verticali și creștetul plat, caracteristic carstului din regiunile tropicale. [< sp. mogota]. Vezi definitia »