CICLÓN s. n. 1. regiune în care presiunea atmosferică scade de la periferie spre centru și masele de aer au mișcare convergentă, producând vânt puternic, cu vârtejuri sau zăpezi, în regiunile tropicale. ◊ vânt foarte violent, uragan. 2. aparat pentru separarea particulelor materiale (semințe, pleavă, praf) din aer cu ajutorul forței centrifuge. 3. substanță toxică pe bază de acid cianuric, pentru combaterea dăunătorilor în încăperi închise. (< fr. cyclone) Vezi definitia »

ANAGÓN s. n. exploziv minier pe bază de azotat de amoniu. (< fr. anagon) Vezi definitia »

CORTICOSTERÓN s. m. hormon steroid din cortexul suprarenal, având rol important în metabolismul glucidic. (< fr. corticostérone) Vezi definitia »

BAGRATION, Piotr Ivanovici, prinț (1765-1812), general rus. În timpul Războiului ruso-turc (1806-1812), a condus armata rusă din Principatele Române (1809-1810). S-a distins în bătăliile de la Austerlitz (1805), Eylau și Friedland (1807). Rănit mortal în bătălia de la Borodino (sept. 1812). Vezi definitia »

DODECAGÓN s.n. Poligon cu douăsprezece laturi și douăsprezece unghiuri. [< fr. dodécagone, cf. gr. dodeka – douăsprezece, gonia – unghi]. Vezi definitia »