CONDIȚIONÁRE, condiționări, s. f. Acțiunea de a condiționa. 1. Stabilire a unui raport de dependență. 2. Operație prin care se aduce un material, un produs etc. într-o stare de umiditate dorită sau prin care se constată conținutul lui de umiditate. [Pr.: -ți-o-]. Vezi definitia »

CONĂCÍRE, conăciri, s. f. (Înv.) Acțiunea de a conăci; popas. ♦ Găzduire, adăpostire. – V. conăci. Vezi definitia »

FOTOREPRODÚCERE s. f. reproducere pe cale tipografică a clișeelor pentru tipar. (după fr. photoreproduction) Vezi definitia »

IDOLATRIZÁRE s.f. Acțiunea de a idolatriza și rezultatul ei. [< idolatriza]. Vezi definitia »

SPURCÁRE s. f. Acțiunea de a (se) spurca; murdărire; fig. profanare, pângărire. – V. spurca. Vezi definitia »