MANDRÍN s.n. 1. Piesă ascuțită folosită la găurirea tablei metalice; dorn, priboi. ♦ Unealtă pentru lărgirea sau formarea găurilor din piese tubulare sau inelare. ♦ Dispozitiv pentru fixarea pieselor de prelucrat sau a uneltelor. 2. Sârmă care se așază înăuntrul instrumentelor găunoase (ace, trocare etc.) pentru a împiedica astuparea lor. [Pl. -ne, -nuri, var. mandrină s.f. / < fr. mandrin]. Vezi definitia »

JACOBÍN s.m. v. iacobin. Vezi definitia »

CERVÍN, -Ă, cervini, -e, adj. (Rar) Asemănător cerbului. – Din fr. cervin. Vezi definitia »

FANTASÍN s. m. infanterist, în Franța și Italia. (< fr. fantassin, it. fantaccino) Vezi definitia »

CAPRÍN, -Ă adj. Referitor la capre. // s.f.pl. Subordin din clasa mamiferelor, din care face parte capra; (la sg.) animal din acest subordin. [Cf. fr. caprin < lat. capra – capră]. Vezi definitia »