laf (láfuri), s. n. – Vorbărie, taifas. – Mr. lafe, megl. laf. Tc. laf (Roesler 587; Miklosich, Türk. Elem., II, 117; Berneker 683; Șeineanu, II, 232), cf. ngr. λάφα, alb. ljaf, bg., sb. laf. – Der. lafa, s. f. (trăncăneală; bagatelă, moft); lăfăi, vb. refl. (a o duce bine), pentru a cărui der. din laf cf. Philippide, II, 719 (după Cihac, II, 164, din sl. lĕgati „a zăcea”; după DAR, din mag. leffenni „a atîrna”; pentru Scriban, legat de slov. lâjhati „a hoinări”); lafagiu, s. m. (limbut, șarlatan). Vezi definitia »

OSCILOGRÁF s.n. Aparat care înregistrează grafic oscilații de diferite cauze (electrice, vibratorii etc.). [< fr. oscillographe]. Vezi definitia »

STEREOCARTOGRÁF s.n. Aparat pentru schițarea automată a planului unei localități pe baza stereogramelor. [Pron. -re-o-. / < fr. stéréocartographe]. Vezi definitia »

LITOGRÁF, -Ă s.m. și f. Specialist în litografie. [Cf. fr. lithographe]. Vezi definitia »

MICROBAROGRÁF s.n. Barograf pentru înregistrarea variațiilor mici și repezi ale presiunii. [Cf. fr. microbarographe]. Vezi definitia »