RECIPIÉNT s.n. 1. Vas în care se ține, se transportă un material solid (în stare de granule sau de pulbere), lichid sau gazos. 2. (Biol.) Organism care primește un organ, un țesut, o genă etc. [Pron. -pi-ent, pl. -te, -turi. / < fr. récipient, cf. lat. recipiens – care primește]. Vezi definitia »

DESPERÁNT, -Ă adj. care duce la desperare; dezesperant. (< it. disperante) Vezi definitia »

OLIGOELEMÉNT s. n. microelement. (< fr. oligoélément) Vezi definitia »

IMPRESIONÁNT adj. (și adv.) care produce o impresie, o emoție puternică; tulburător. ◊ impunător, impozant. (< fr. impressionnant) Vezi definitia »

HELMÍNT, helminți, s. m. (Med.) Nume generic al viermilor paraziți. – Din fr. helminthe. Vezi definitia »