CAPILARÍTĂ s. f. inflamație a vaselor capilare. (< fr. capillarite) Vezi definitia »

falángă (fălắngi), s. f. – 1. Sul de lemn în care legau condamnații care erau bătuți la tălpi; era pedeapsa aplicată în vechime și elevilor la școală, desființată înainte de 1850. – 2. Bătaie. – Var. (înv.) falagă. Mr. falangu, megl. fálăgă. Ngr. φάλαγγας (Lokotsch 578), cf. tc. falaka (de unde var.), bg. falaga (› megl.). Este dublet de la falangă, s. f. (os de la degete), din gr. φάλαγξ, prin intermediul lat. phalanga, fr. phalange, și al lui parîngă. – Der. falanster, s. n., din fr. phalanstère; falansterian, adj. Vezi definitia »

yálă s. f., g.-d. art. yálei; pl. yále Vezi definitia »

CÂRTEÁLĂ, cârteli, s. f. (Pop.) Faptul de a cârti; protest, murmur (de nemulțumire); critică. – Cârti + suf. -eală. Vezi definitia »

ENURÉZĂ s.f. v. enurezis. Vezi definitia »