Definita cuvantului coabitare
COABITÁRE s.f. Faptul de a coabita; conviețuire; coabitație. [< coabita].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu coabitare
DOMESTICÍRE, domesticiri, s. f. Acțiunea de a (se) domestici și rezultatul ei; îmblânzire. – V. domestici. Vezi definitia »
MIRUÍRE, miruiri, s. f. Acțiunea de a mirui1 și rezultatul ei. [Pr.: -ru-i-] – V. mirui1. Vezi definitia »
ACARCARE pron. nehot. (Ban., Criș, Trans. SV) Oricine, oricare. Să te va opăci ochiul tău, au mîna ta, au piciorul tău, sau acarcarea din mădularele tale, tu să le lapezi de la tine. C 1692, 505r. Akarkare. Quicunque. Quivis. AC, 327; cf. PSALTIRE SEC. XVII, apud TEW. Etimologie: acar + care. Vezi și acar, acarce. Vezi definitia »
DISTONÁRE s.f. Intonare falsă a unui sunet. [< distona]. Vezi definitia »
CLAPONÍRE, claponiri, s. f. v. CLAPONI. – [DLRM] Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z