Definita cuvantului coexistență
COEXISTÉNȚĂ s.f. Existență simultană a mai multor lucruri, ființe sau fenomene. ◊ Coexistență pașnică = politica bazată pe principiul coexistenței țărilor cu orânduiri sociale diferite, hotărâte să renunțe la folosirea războiului ca mijloc de rezolvare a litigiilor dintre state. [Cf. fr. coexistence].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu coexistență
BÓLTĂ, bolți, s. f. 1. Element de construcție cu suprafețe curbe și cu suprafața inferioară bombată în sus, care acoperă în întregime un spațiu, o încăpere, o clădire etc. sau constituie elementul principal de rezistență al unei construcții. ♦ Fig. Cer2. ♦ (Arh.; rar) Arcadă. ♦ Construcție ușoară în formă de arc, care servește de sprijin plantelor agățătoare. ♦ Fig. Acoperiș în formă de arc, format din ramurile dese ale copacilor. ♦ Încăpere sau galerie subterană cu tavanul arcuit. ♦ Gang (cu tavan arcuit). 2. (Reg.) Prăvălie, dugheană. 3. (Reg.) Căruță cu coviltir. [Var.: (reg.) boáltă s. f.] – (1) Sb. bolta (<it.), (2) magh. bolt (<it.). Vezi definitia »
NEFRÍCĂ s. f. (Rar) Lipsă de frică; curaj, îndrăzneală. – Din ne- + frică. Vezi definitia »
HELICTÍTĂ s. f. denumire dată unor concrețiuni calcaroase în spirală care se formează pe pereții peșterilor, ramificându-se în toate direcțiile. (< fr. hélictite) Vezi definitia »
LELICÚȚĂ, lelicuțe, s. f. (Pop.) Diminutiv al lui lelică. – Lelică + suf. -uță. Vezi definitia »
TONSILÍTĂ s.f. Amigdalită. [Cf. germ. Tonsillitis]. Vezi definitia »