PROTESTATÁR, -Ă, protestatari, -e, adj. Care indică sau conține un protest; de protest. ♦ (Adesea substantivat) Care protestează într-o împrejurare oarecare, care aderă la o acțiune de protest. – Din fr. protestataire. Vezi definitia »

pântecár, pântecáre, s.n. (reg.) 1. diaree. 2. chingă. 3. burtieră. Vezi definitia »

GLOMERULÁR, -Ă adj. referitor la glomerule. (< fr. glomérulaire) Vezi definitia »

calemár, s.m. (înv.) boccegiu, marchidan, negustor. Vezi definitia »

SANGHINÁR, -Ă adj. v. sanguinar. Vezi definitia »