alimán (-nuri), s. n. – Necaz, belea, primejdie. Tc. (arab.) al emān (Lokotsch 66; Bogrea, Dacor., IV, 788; Scriban); cf. aman. Sunt greșite indicațiile lui Cihac, II, 633 (ngr. ἀλλοίμονον) și cele din DAR (tc. alaman „tîlhar”). – Der. alimăni, (var. alimăna, alivăni), vb. (a blestema). Vb. alimăni „a se învecina”, pe care DAR îl citează ca fiind identic cu cel anterior, provine mai curînd de la (a)liman „port”. Vezi definitia »

DECÁN³, -Ă I. s. m. 1. (ant.) decurion. 2. persoana cea mai în vârstă sau cu vechimea cea mai mare dintr-un anumit corp constituit. 3. (în trecut) persoană aleasă dintre avocați, care conducea baroul. 4. conducător, șef ecleziastic în biserica anglicană. II. s. m. f. membru al corpului profesoral universitar care deține conducerea unei facultăți. (< lat. decanus, germ. Dekan) Vezi definitia »

SEMIPLÁN, semiplanuri, s. n. Mulțimea punctelor din plan situate de aceeași parte a unei drepte. – Semi- + plan (după fr. demi-plan). Vezi definitia »

SEVERINEÁN, -Ă, severineni, -e, s. m., adj. 1. S. m. Persoană născută și crescută în municipiul Drobeta-Turnu Severin sau în județul Caraș-Severin. 2. Adj., s. m. (Locuitor) din municipiul Drobeta-Turnu Severin sau din județul Caraș-Severin. – [Turnu-]Severin (n. pr.) + suf. -ean. Vezi definitia »

AMICROBIÁN, -Ă adj. care nu conține microbi. (< fr. amicrobien) Vezi definitia »