Definita cuvantului adins
adíns, adv. – Intenționat, expres. Se întrebuințează numai în loc. compuse: din adins, înadins (intenționat), mai cu dinadinsul (în special), cu tot dinadinsul (cu adevărat). < Lat. ad idipsum „întocmai pentru aceasta” (cf. Cesar: cohortes ad idipsum instructae); cf. cat. adés „atunci”, REW 4541 și DAR presupun un *ad ipsum illum; explicația bazată pe *ad de ipso (Candrea) nu este posibilă, căci ipsum (neutru) nu se putea întrebuința singur. La început folosit ca pron., în sec. XVII a devenit adv. Este curioasă caracteristica de a nu putea fi întrebuințat singur (ci în limba veche cu un pron. pers. și astăzi cu prep.), ca lat. ipsum.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu adins
SUBATÍNS, -Ă, subatinși, -se, adj. (Rar) Menționat în treacăt. – Din sub + atins. Vezi definitia »
PLÂNS2, -Ă, plânși, -se, adj. Care a plâns, care poartă urme de lacrimi. ♦ (Despre glas) Plângăreț (2). – V. plânge. Vezi definitia »
PREFERÁNS, preferansuri, s. n. Numele unui joc de cărți. [Var.: (înv.) preferánț s. n., preferánță s. f.] – Din rus. preferans, fr. préférence. Vezi definitia »
PRELÍNS, -Ă, prelinși, -se, adj. (Despre păr sau pene) Neted, lucios și lipit de corp, lipsit de ondulații; (despre ființe) cu părul sau penele netede, lucioase și lipite de corp; foarte lins. – V. prelinge. Vezi definitia »
SUBÎNTÍNS, -Ă, subîntinși, -se, adj. (Despre coarde și unghiuri) Care delimitează un arc de cerc. – V. subîntinde. Vezi definitia »