EXPEDIȚIONÁR, -Ă, expediționari, -e, adj. Care efectuează o expediție (1), care se află într-o expediție. ♦ Corp (sau armată) expediționar(ă) = totalitatea trupelor care participă la o expediție (2). [Pr.: -ți-o-] – Din fr. expéditionnaire. Vezi definitia »

UNIVERSITÁR, -Ă I. adj. care aparține universității, referitor la universitate. ♦ oraș (sau centru) ~ = oraș care are universitate. II. s. m. f. profesor la universitate. (< fr. universitaire) Vezi definitia »

colivar, colivari s. m. (peior.) persoană care umblă după pomeni / după mici avantaje nemeritate Vezi definitia »

CHENÁR, chenare, s. n. Margine (lucrată, desenată, sculptată etc.) pe care o are de jur împrejur un obiect și care de obicei servește ca ornament. Chenarul covorului, al diplomei, al ferestrei. - Din tc. kenar. Vezi definitia »

FALIMENTÁR, -Ă adj. 1. în stare de faliment; insolvabil. 2. (fig.) prăbușit, ruinat, distrus. (< it. fallimentare) Vezi definitia »