Definita cuvantului comandă
COMÁNDĂ s.f. 1. Ordin, poruncă. ◊ Metodă de comandă = metodă folosită de un conducător care ia decizii personale fără să-și consulte colaboratorii. 2. Conducere a unei unități militare. ◊ Post de comandă = loc unde stă comandantul trupelor și de unde transmite comanda operațiilor. 3. Acțiune de comandare a unui sistem tehnic. ♦ Echipamentul necesar efectuării ei. 4. Cerere de marfă, de efectuare a unei lucrări etc., făcută unui meseriaș, unui negustor etc. ◊ De comandă = executat după indicațiile clientului. 5. (Mar.) Construcția cea mai înaltă pe puntea superioară a unei nave, de unde se efectuează conducerea navei. ♦ Parâmă de dimensiuni mici, cu diametrul de 4-5 mm. [Pl. -enzi, -de. / < fr. commande, germ. Kommando].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu comandă
CENTÉZIMĂ s. f. dobândă de unu la sută. (< fr. centésime) Vezi definitia »
MARINATĂ, marinate, s.f. Preparat culinar acoperit cu un sos tomat acrit cu oțet (marinată de pește, chifteluțe marinate etc.), alimentele nefiind de fapt marinate în prealabil. Vezi definitia »
gáidă (gáide), s. f. – 1. Cimpoi. – 2. Picior. – Var. (s)gaibă, gaibără, gadă, gaibarac. Tc. gaida, cf. sb., bg. gaida. – Der. (s)găibăra, vb. (a se cățăra). Der. directă din bg. (Conev 104) nu este posibilă. Vezi definitia »
medélniță (medélnițe), s. f. – Lighean. Sl. mĕdĕnica, din mĕdi „cupru” (Miklosich, Slaw. Elem., 31; Cihac, II, 191), cf. mag. medence „spălătorie”. Sec. XVII, înv. – Der. medelnicer, s. m. (boier de rangul al treilea, numit astfel pentru că la început îi oferea domnului ligheanul de spălat pe mîini înainte de masă; mai tîrziu a devenit o sarcină onorifică, asimilată de Regulametul Organic cu gradul de locotenent); medelnicereasă, s. f. (nevasta medelnicerului); medelnicerie, s. f. (funcția de medelnicer). Vezi definitia »
SCINTIGRÁMĂ, scintigrame, s. f. (Med.) Înregistrare grafică a radioactivității unui țesut după introducerea unei substanțe radioactive; (rar) scintilogramă. – Din fr. scintigramme. Vezi definitia »