Definita cuvantului comanda
COMANDÁ vb. I. tr. 1. A ordona, a porunci (executarea unei dispoziții, a unei mișcări etc.); a deține conducerea, comanda unei unități. ♦ A porunci, a ordona. 2. A da în lucru (un obiect, o lucrare) la un meșteșugar etc. ♦ A solicita, a cere de mâncare, de băut într-un local de consum. [P.i. cománd. / < fr. commander, it. comandare, cf. lat. cum – cu, mandare – a ordona].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu comanda
CONSOLIDÁ vb. I. tr., refl. A face sau a deveni tare, solid, durabil; a (se) întări. ◊ A consolida datoria publică = a converti o datorie publică pe termen scurt într-o datorie pe termen lung. [< fr. consolider, cf. it., lat. consolidare]. Vezi definitia »
poseda, posed v. t. (d. bărbați) 1. a viola o femeie. 2. a avea un raport sexual cu o femeie. Vezi definitia »
DEFRAUDÁ vb. I. tr. A delapida, a frustra de bani (o bancă, o instituție etc.); a frauda. [Pron. -fra-u-. / < lat. defraudare, cf. it. defraudare]. Vezi definitia »
SUBARENDÁ, subarendéz, vb. I. Tranz. A da sau a lua în arendă exploatarea unui bun pe care persoana care îl arendează îl deține tot cu arendă de la proprietar. – Sub1- + arenda. Vezi definitia »
da au putut fi remise mesajele Vezi definitia »