ÓPERĂ², opere, s. f. Compoziție muzicală scrisă pentru soliști, cor și orchestră pe textul unui libret dramatic; reprezentare scenică a acestei lucrări. ♦ Clădire destinată reprezentării unor asemenea compoziții. – Din it. opera, fr. opéra. Vezi definitia »

PLEISTOSEÍSTĂ s. f. suprafață limitată de izoseiste de intensitate maximală, în timpul unei mișcări tectonice. (< pleisto- + seistă) Vezi definitia »

PIRÓGĂ s. f. ambarcație primitivă lungă și îngustă, dintr-un trunchi de arbore scobit sau din piei cusute, la amerindieni și la populația din Oc. Pacific. (< fr. pirogue) Vezi definitia »

TEBAÍNĂ s. f. Alcaloid foarte toxic, extras din opiu. – Din fr. thébaïne. Vezi definitia »

KILOTÓNĂ, kilotone, s. f. (Fiz.) Unitate de măsură pentru masă, egală cu o mie de tone. [Abr.: kt] – Din fr. kilotonne. Vezi definitia »