ARISTOCRAȚÍE s. f. clasă socială conducătoare care deține puterea de stat și asuprește celelalte clase (în orânduirea sclavagistă și feudală); pătură restrânsă a claselor exploatatoare, care beneficiază de mari privilegii; nobilime. ◊ vârfurile privilegiate care s-au desprins de clasa din care fac parte și se bucură de avantaje speciale. (< fr. aristocratie, gr. aristokratia) Vezi definitia »

MAROCHINĂRÍE, marochinării, s. f. 1. Meseria marochinierului. 2. Atelier sau magazin unde se lucrează sau se vând obiecte din marochin. 3. Obiecte făcute din marochin (sau, p. gener., din orice fel de piele). [Var.: marochineríe s. f.] – Din fr. maroquinerie. Vezi definitia »

LITOCROMIE s. f. procedeu tipografic de reproducere a picturii în culori. (< fr. lithochromie) Vezi definitia »

FOTOEMÍSIE s. f. (Fiz.) Emisie de fotoelectroni. [Var.: fotoemisiúne s. f.] – Din fr. photo-émission, engl. photoemission. Vezi definitia »

CORECTAZÍE s. f. midriază. (< fr. corectasie) Vezi definitia »