Definita cuvantului comă
CÓMĂ2 s.f. 1. A noua parte dintr-un sunet, care este cea mai mică diviziune a tonului perceptibilă cu urechea; semn care indică (în muzica instrumentală) frazele și (în muzica vocală) locurile unde se respiră. 2. (Rar) Virgulă. [< it. coma, germ. Komma, cf. gr. komma – fragment de frază].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu comă
CONTRAPRÓBĂ s. f. probă pentru a verifica o alta, care nu a dat rezultatele concludente. (după fr. contre-épreuve) Vezi definitia »
gárdă (gắrzi), s. f. – Pază, supraveghere. Var. (înv.) g(v)ardie, gvardă. Fr. garde. – Der. gardian, s. m., din fr. gardien; gardist (var. pop. vardist ), s. m. (polițist; membru al partidului politic numit Garda de Fier), cf. Iordan, BF, VII, 273. Vezi definitia »
CARANTÍNĂ s.f. 1. Punct sanitar pentru izolarea persoanelor, navelor sau mărfurilor care vin dintr-o regiune contaminată; menținerea în izolare a persoanelor bănuite că ar putea răspândi o boală molipsitoare; timp petrecut în această situație. ♦ (Vet.) Restricții aplicate în vederea combaterii bolilor contagioase ale animalelor. 2. (Fig.) Izolare. [Cf. tc. karantina, fr. quarantaine < quarante – patruzeci (de zile), interval cât dura carantina]. Vezi definitia »
râză, râze, s.f. (reg.) cârpă, petic; lucru prost, rablă; haină ruptă, uzată. Vezi definitia »
BACTERIOLÍZĂ s. f. Dizolvare a bacteriilor sub acțiunea bacteriolizinei. (< fr. bactériolyse) Vezi definitia »