Definita cuvantului benedicțiune
BENEDICȚIÚNE, benedicțiuni, s. f. (Bis.) Binecuvântare. [Pr.: -ți-u-] – Din lat. benedictio, -onis, fr. bénédiction.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu benedicțiune
NEOFORMAȚIÚNE s. f. v. neoformație. Vezi definitia »
absciziúne s. f. extirpare a unui organ al corpului. (< fr. abscision, lat. abscisio) Vezi definitia »
MICROSTAGIÚNE s. f. stagiune de scurtă durată. (< it. microstagione) Vezi definitia »
IMÍNE s.f.pl. (Chim.) Clasă de combinații organice rezultate prin înlocuirea a doi atomi de hidrogen din molecula de NH3 printr-un radical organic bivalent. [< fr. imines]. Vezi definitia »
RÚNE s.f. pl. Caractere grafice folosite de vechii germani și scandinavi. [Cf. germ. Runen, fr. runes < scand. runar]. Vezi definitia »