bígi-bígi s. m. – Dulce de gelatină. Tc. cici-bici (Scriban). Vezi definitia »

TÂRLÍGI s. m. pl. v. târlici. Vezi definitia »

bigi-bigi s. m. pl. 1. mere coapte cu glazură de zahăr ars, vândute la bâlci. 2. (glum.) testicule. Vezi definitia »

BETEGÍ vb. IV. v. beteji. Vezi definitia »

RABLAGÍ, rablagesc, vb. IV. Refl. (Fam.; despre obiecte) A se învechi, a se uza, a se deteriora (prin întrebuințare îndelungată); (despre ființe) a-și pierde puterile, vigoarea, sănătatea; a se ramoli. [Var.: răblăgí vb. IV] – Din rablagiu (derivat regresiv). Vezi definitia »