Definita cuvantului combinație
COMBINÁȚIE s.f. 1. Reunire, îmbinare, combinare. ♦ Reacție prin care se unesc elemente chimice și se formează un corp compus, cu alte proprietăți fizice și chimice. 2. (Fam.) Aranjament, plan; calcul. [Gen. -iei, var. combinațiune s.f. / cf. it. combinazione, lat. combinatio].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu combinație
a se tocmi slugă fără simbrie expr. a munci din greu pentru cineva fără nici un profit. Vezi definitia »
PODIATRÍE s. f. tratament al bolilor piciorului. (< engl. podiatry) Vezi definitia »
INCINERÁȚIE s. f. incinerare, cremațiune. (< fr. incinération) Vezi definitia »
țelovánie, țelovánii, s.f. (înv.) sărutarea păcii (în biserică). Vezi definitia »
EPIMERÍE s.f. (Chim.) Transpoziție intramoleculară a atomilor de carbon din molecula monozaharidelor, care se produce în anumite condiții experimentale. [Gen. -iei. / < fr. épimérie]. Vezi definitia »