Definita cuvantului ordinariat
ORDINARIÁT, ordinariate, s. n. (Înv.) Organ administrativ care conducea o episcopie catolică; consistoriu. – Din lat. ordinariatus, fr. ordinariat.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ordinariat
APLICÁT, -Ă, aplicați, -te, adj. 1. (În sintagma) Broderie aplicată = motiv de broderie care se realizează prin fixarea și conturarea pe un material a unor bucăți din altă țesătură. 2. (Despre unele științe sau domenii de cercetare) Care își găsește o aplicație imediată. 3. (Franțuzism; despre oameni) Înzestrat, talentat. – V. aplica. Vezi definitia »
nespăimântát, -ă, adj. (înv.) viteaz; curajos, îndrăzneț. Vezi definitia »
ÎNCĂLECÁT, -Ă, încălecați, -te, adj. Suprapus. – V. încăleca. Vezi definitia »
NEPRELUCRÁT, -Ă, neprelucrați, -te, adj. (Despre materiale) Care nu și-a modificat forma, dimensiunile, constituția etc. prin prelucrare. – Ne- + prelucrat. Vezi definitia »
SATURÁT, -Ă, saturați, -te, adj. (Chim.; Fiz.) Care nu mai are valențe libere și nu mai poate forma compuși de adiție; care se află în stare de saturație. ♦ Fig. Care a atins punctul de intensitate, de valoare etc. maximă. – V. satura. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z