BAIRÁC, bairace, s. n. (Înv.) 1. Steag de mătase foarte lat. 2. Unitate militară (de voluntari) care servea sub un drapel. [Pr.: ba-i-. Pl. și: bairacuri] – Din tc. bayrak. Vezi definitia »

cosác¹, cosáci, s.m. (reg.) 1. trunchi de lemn. 2. pește argintiu-deschis cu solzi mici. Vezi definitia »

MANIÁC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de o manie; (om) preocupat în mod exagerat de ceva; tipicar. (< fr. maniaque) Vezi definitia »

poplác, popláci, s.m. (reg.) pește mic din apele de munte; molete, grindel. Vezi definitia »

LILIÁC¹, lilieci, s. m. Arbust înalt cu frunze ovale, cu flori plăcut mirositoare, albe sau colorate în diferite nuanțe de violet sau albastru-violet, crescute în formă de buchete, cultivat ca plantă ornamentală; iorgovan, mălin (Syringa vulgaris). ♦ Floarea acestui arbust. [Pr.: -li-ac] – Din tc. leylâk. Cf. bg. liuleak. Vezi definitia »