CONIÁC I. s. n. băutură alcoolică tare, obținută prin distilarea vinului. II adj. inv. de culoarea coniacului (I). (< fr. cognac) Vezi definitia »

SÂSÂIÁC, sâsâiace, s. n. (Reg.) Un fel de hambar construit din scânduri sau din nuiele împletite și folosit pentru păstrarea cerealelor. – Din ucr. susik, rus. susek, magh. szuszék. Vezi definitia »

CONÁC, conace, s. n. I. 1. Casă boierească la țară, pe o moșie. 2. Reședință a unui ispravnic sau a unui subprefect, a unui vizir sau a unui pașă; cartier oficial. II. (Înv.) 1. Loc de popas; popas. 2. Distanță de la un loc de popas la altul. 3. Interval de timp egal cu o jumătate de zi. – Din tc. konak. Vezi definitia »

ZLAMÁC, zlamáce, s. n. ~ (din bg., sb. slamak < sl. slama = paie) Vezi definitia »

BIPÁC s.n. (Cinem.) 1. Pachet de două filme cu emulsiile în contact, fiecare sensibilă la altă culoare pentru o singură expunere. 2. Procedeu de filmare combinată, având ca scop efectuarea unor trucaje dificile; dublarea unui personaj sau introducerea într-un decor a unor elemente pentru a realiza căderi de la înălțime etc. [< engl. bipack]. Vezi definitia »