BULBUCI, s.m.pl. 1. Picãturi mari de apa de ploaie de varã, care formeazã la cãderea ploii pe sol, un fel de bule de aer. Vezi definitia »

TROMBÁCI, trombaci, s. m. (Reg.) Trâmbițaș. – Rus. trubač. Vezi definitia »

strălucí (-césc, -ít), vb. – A luci puternic, a sclipi, a scînteia. De la luci, cu pref. stră- (Pușcariu 988) sau dintr-un der. lat. de la lūcēre (*tralūcῑre, după Candrea-Dens., 1011; cf. REW 5136), cf. bell. straluce, rovign. stralusir, engad. stral’üzir, calabr. straluciri. – Der. străluc, s. m. (insectă, Cerambyx moschatus), deverbal; strălucit, adj. (ilustru, splendid); strălucitor, adj. (splendid, lucitor). Vezi definitia »

chici, chíciuri, s.n. (reg.) 1. coapsă, șold. 2. pădure din care se taie nuiele. 3. grind cu vegetație de sălcii și arini; vârf de ostrov; prag. Vezi definitia »

CHIRPÍCI s. n. Material de construcție în formă de cărămidă, făcut dintr-un amestec de lut, paie și băligar uscat la soare. – Din tc. kerpiç. Vezi definitia »