sporvádă, sporvézi, s.f. (înv. și reg.) 1. spovedanie, mărturisire, spovedire, spovedit. 2. confesiune, confidență, destăinuire. Vezi definitia »

nojíță (nojíțe), s. f. – 1. Șiret pentru legat opincile. – 2. (Mold.) Capsă, gaură la opinci. – Mr. nujiță, megl. nujoață, najoața. Bg., sb., cr. nožica (Cihac, II, 217; Tiktin; Pascu, II, 202); sensul primitiv din sl. este cel de dim. al lui noga „picior”, dar pare că s-a confundat cu sl., bg., sb. žica „șiret” (cf. jiță); în așa fel încît sb. nožica „picioruș” a ajuns să însemne în rom. „șiret”. – Der. noaje, s. f. (coardă, legătură; bandă), înv., probabil formație regresivă din nojiță (Iordan, Dift., 286). Oajdă, s. f. (înv. și Trans., coardă), cu der. înhojda, vb. (Trans., a lega), pare să aparțină la aceeași familie. Ngr. νουζίτσα trebuie să provină din sl. (Meyer, Neugr. St., II, 47). Vezi definitia »

zgârcioábă (fam.) s. f. g.-d. art. zgârcioábei; pl. zgârcioábe Vezi definitia »

STÁNȚĂ¹, stanțe, s. f. Strofă cu înțeles deplin, alcătuită din opt versuri cu o anumită schemă de rimă și formând o unitate ritmică. ♦ (La pl.) Poezie scrisă cu tipul de strofă definit mai sus; p. gener. poezie. – Din fr. stance, it. stanza. Vezi definitia »

a trage o contră (cuiva) expr. a păcăli (pe cineva), a înșela cu tupeu (pe cineva). Vezi definitia »