AEROFÍTĂ adj., s. f. (plantă) care crește complet în aer, pe un suport; epifită. (< fr. aérophyte) Vezi definitia »

SULFÓNĂ s. f. denumire generică pentru compușii pe bază de sulf, înrudiți cu sulfamidele, având acțiune antibacteriană asemănătoare acestora. (< fr. sulfone) Vezi definitia »

VITÉZĂ s. f. 1. rapiditate de deplasare; iuțeală. ◊ variația unei mărimi fizice în unitatea de timp. 2. raportul dintre spațiul parcurs de un mobil și timpul folosit pentru parcurgere. ♦ ~ cosmică = viteză imprimată navelor cosmice de la înscrierea pe o orbită circulată a Pământului până la părăsirea sistemului solar. 3. ~ de sedimentare = reacție de laborator prin care se măsoară ritmul depunerii globulelor roșii, ritm ce evidențiază un proces infecțios latent. 4. (fot.) timp de expunere. 5. (mar.) vector definit ca derivata vectorului de poziție a unui punct material. (< fr. vitesse) Vezi definitia »

CURATÉLĂ s.f. Instituție legală pentru ocrotirea și administrarea intereselor unui minor, ale unei persoane atinse de o anumită incapacitate. [< fr. curatelle]. Vezi definitia »

ȘOLÉTĂ s.f. Mic ou din lemn. ♦ Minge de cros. [Et. incertă]. Vezi definitia »