tărbúc, tărbúcuri, s.n. (reg.) sac cu coada de lemn pentru prinderea peștilor. Vezi definitia »

muștiuc, muștiucuri s. n. gură. Vezi definitia »

SUC s. n. 1. lichid care se găsește în țesuturile plantelor, în fructe. 2. orice lichid, în afară de sânge, care se află în corpurile animalelor. 3. unele secreții digestive la om și la animale. (< fr. suc, lat. succus) Vezi definitia »

puiulúc, puiulúci, s.m. (reg.) pui mic, puișor. Vezi definitia »

HUȘTIULIÚC interj. (Reg.) Cuvânt care imită zgomotul produs prin căderea unui corp greu în apă. – Onomatopee. Vezi definitia »