NÓBIL, -Ă adj. 1. Cinstit, generos; ales; bun; curajos. ◊ Metal nobil = metal prețios; gaz nobil = fiecare dintre gazele inerte, incolore și inodore care se găsesc în cantități mici în atmosferă, ca: heliu, neon, argon, kripton. 2. Distins, grațios, elegant. 3. s.m. și f. Care face parte din vârfurile privilegiate ale societății (mai ales în orânduirea feudală); aristocrat. [< lat. nobilis, cf. it. nobile]. Vezi definitia »

IMUTÁBIL, -Ă, imutabili, -e, adj. (Rar) Care rămâne veșnic același, care nu se schimbă; permanent, constant, imuabil. – Din lat. immutabilis. Vezi definitia »

MISTIFICÁBIL, -Ă, mistificabili, -e, adj. Care poate fi mistificat, care se poate mistifica. – Mistifica + suf. -bil. Cf. fr. mystifiable. Vezi definitia »

PROIECTÁBIL, -Ă, proiectabili, -e, adj. (Rar) Care poate fi proiectat. [Pr.: pro-iec-] – Proiecta + suf. -bil (după engl. projectable). Vezi definitia »

SUDÁBIL, -Ă, sudabili, -e, adj. Care poate fi sudat. – Din fr. soudable. Vezi definitia »