POTÁSIU s. n. 1. Element chimic din grupa metalelor alcaline, cu luciu metalic, alb-argintiu, asemănător cu sodiul, foarte reactiv, care se găsește în natură numai sub formă de combinații; kaliu. 2. (În sintagma) Azotat de potasiu = sare de potasiu a acidului azotic; (pop.) silitră. – Din fr. potassium. Vezi definitia »

FRONTISPÍCIU s. f. 1. partea superioară a fațadei principale a unui edificiu, monument etc. 2. prima pagină a unei cărți, care conține titlul, numele autorului etc. ◊ partea de sus de pe pagina întâi a unui ziar. (< fr. frontispice, lat. frontispicium) Vezi definitia »

PLUTÓNIU s. n. element transuranic sintetic, radioactiv, obținut din uraniu. (< fr. plutonium) Vezi definitia »

CHILIPIRGÍU, chilipirgii, s. m. (Peior.) Bărbat care umblă după chilipiruri. – Din tc. kelepirci. Vezi definitia »

spatiu in care se antreneaza Vezi definitia »