Definita cuvantului ceauș
ceaúș, ceaúși, s.m. (înv.) 1. funcționar inferior al Sultanului turcesc (ușier, curier, aprod). 2. funcționar inferior în țările române cu aceleași funcții: ușier, curier, aprod. 3. căpetenie, comandant, șef, vătaf al slugilor. 4. grad vechi în armată (căprar). 5. mijlocitor între plutași și expeditorul plutelor; dragoman. 6. varietate de struguri albi. 7. numele unei hore.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu ceauș
IÁDEȘ, iadeșuri, s. n. Os, în formă de furcă, de la pieptul păsărilor, format din oasele claviculelor sudate în partea inferioară. ♦ Rămășag care începe prin ruperea acestui os. – Din tc. yades. Vezi definitia »
țăcălíș, țăcălíșuri, s.n. (reg.) 1. grămadă de surcele, așchii, coji. 2. tufăriș, lăstăriș. Vezi definitia »
MĂCÉȘ, măceși, s. m. Gen de arbuști cu spini, cu flori roșii, trandafirii, galbene sau albe și cu fructe roșii; trandafir sălbatic, cacadâr, rujă, răsură2, rug1. (Rosa). [Var.: măciéș s. m.] – Et. nec. Vezi definitia »
marcalíș s.n. (reg.) 1. alegere de deputat. 2. serbare, petrecere a nemeșilor. Vezi definitia »
stânáș, stânáși, s.m. (pop.) cioban care conduce o stână sau care are alte atribuții la stână; baci, stăpân, stânar, stânaci. Vezi definitia »