RAMAPITÉC s. m. maimuță antropoidă fosilă din India, primul hominid, strămoșul cel mai îndepărtat al omului, al liniei care a dus la apariția urangutanului. (< fr. ramapithèque, lat. ramapithecus) Vezi definitia »

INTRINSÉC, -Ă, intrinseci, -ce, adj. Care constituie partea lăuntrică, proprie și esențială a unui lucru; care există prin sine însuși (independent de relațiile sale cu alt lucru). – Din fr. intrinsèque, lat. intrinsecus. Vezi definitia »

grozăvátec, -ă, adj. (înv.) urât. Vezi definitia »

GALEOPITÉC s.m. (Zool.) Mamifer insectivor din sud-estul Asiei, de mărimea unei pisici, care poate plana datorită unei membrane laterale situate între membre și coadă. [< fr. galéopithèque, cf. gr. galee – nevăstuică, pithekos – maimuță]. Vezi definitia »

ROȘIÁTEC, -Ă, adj. roșiatic. Vezi definitia »