STRECHEÁ, strechez, vb. I. Intranz. (Despre animale) A porni în goană, speriat (sau ca speriat) de streche; fig. (despre oameni) a se purta ciudat, a da semne de alienație; a înnebuni. – Din streche. Vezi definitia »

folteá s.m. art. invar. (reg.) 1. om cu burta mare; burtos, pântecos. 2. mâncău, mâncăcios, lacom, nesățios. Vezi definitia »

CAFEÁ, (2) cafele, s. f. 1. (Cu sens colectiv) Sămânța unui arbust din regiunile tropicale (Coffea arabica). 2. Băutură preparată din cafea (1) prăjită și râșnită sau dintr-un surogat (și cafea(1)). – Tc. kahve. Vezi definitia »

tăceá (-ac, -ăcút), vb. – A nu vorbi. – Mr. tac. tățeare, megl. tac, tățeari, istr. tǫcu. Lat. tăcēre (Pușcariu 1708; REW 8517), cf. vegl. takar, it. tacere, prov. tazer, fr. taire. – Der. tăcere, s. f. (liniște); tăcut, adj. (silențios); tacit, adj., din fr. tacite; taciturn, adj., din fr. taciturne; taci-și’nghite, s. m. (varietate de gogoși). Vezi definitia »

ROCOȚEÁ, rocoțele, s. f. Mică plantă erbacee, otrăvitoare, cu frunze opuse, liniare și cu flori albe (Stellaria graminea). – Et. nec. Cf. rocoină. Vezi definitia »