Definita cuvantului afară
afară, adv. 1. Dincolo de limitele unui spațiu închis, în exterior. 2. Cu excepția, (în) afară de. – Mr. afoară, megl. nafară, istr. (a)fǫrę. Lat. ād fŏras (Pușcariu 33; Candrea-Dens., 550; REW 265; DAR); cf. v. it. affuori (it. fuori, fuora), v. fr. afors (fr. hors), v. sp. afuera (sp. fuera), v. port. afora (port. fora). Sensul 2, condiționat de prep. de, este de asemenea romanic, cf. it. fuor di, fr. en dehors de, sp. fuera de.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu afară
JONGLERÉSĂ s. f. în evul mediu, dansatoare și cântăreață din voce sau la instrument, de obicei la harpă. (< fr. jonglereuse) Vezi definitia »
ROMÁNȘĂ s. f. ramura vestică a limbii retoromane. (< fr. romanche) Vezi definitia »
CONTRAETRÁVĂ s.f. (Mar.) Piesă de lemn care se aplică pe fața interioară a etravei la navele de lemn pentru consolidare. [Cf. fr. contre-étrave]. Vezi definitia »
ASCULTĂ SULETE PIERDUT CUMPLITA MEA POVAȚĂ Vezi definitia »
boárnă (-ne), s. f. – Varietate de muscă, Mosca vomitoria. Formație expresivă, care încearcă să imite bîzîitul muștei. După Giuglea, LL, II, 29, din lat. borna. Vezi definitia »