PLENÁR, -Ă adj. 1. (despre ședințe, adunări) cu participarea tuturor membrilor. ◊ (s. f.) ședință, adunare la care partipică toți membrii unei organizații, instituții etc. ♦ ~ă lărgită = plenară la care participă și persoane care nu fac parte din organizația respectivă. 2. deplin, întreg, complet; plenitudinar. (< lat. plenarius) Vezi definitia »

CIRCUMSTELÁR, -Ă adj. în/din jurul unei stele. (< fr. circumstellaire) Vezi definitia »

EPIDIDIMÁR, -Ă adj. al epididimului. (după engl. epididymal) Vezi definitia »

AREOLÁR, -Ă adj. 1. referitor la areolă. 2. (geol.) eroziune ~ă = eroziune care acționează lateral. 3. viteză ~ă = cantitate ce caracterizează la un moment dat aria descrisă de raza vectoare care definește poziția unui mobil față de un punct fix. (< fr. aréolaire) Vezi definitia »

AURICULÁR s.m. Degetul mic de la mână. [Pron. a-u-. / < fr. auriculaire]. Vezi definitia »