papugíre s.f. (înv.) meseria papucarului; papucătorie. Vezi definitia »

MÁRE², mări, s. f. Nume generic dat vastelor întinderi de apă stătătoare, adânci și sărate, de pe suprafața Pământului, care de obicei sunt unite cu oceanul printr-o strâmtoare; parte a oceanului de lângă țărm; p. ext. ocean. ◊ Expr. Marea cu sarea = mult, totul; imposibilul. A vântura mări și țări = a călători mult. A încerca marea cu degetul = a face o încercare, chiar dacă șansele de reușită sunt minime. Peste (nouă) mări și (nouă) țări = foarte departe. ♦ Fig. Suprafață vastă; întindere mare; imensitate. ♦ Fig. Mulțime (nesfârșită), cantitate foarte mare. – Lat. mare, -is. Vezi definitia »

morfolíre, morfolíri, s.f. (pop.) mestecare înceată și cu zgomot; molfăială, clefăială, molfăit, molfăire. Vezi definitia »

ALINIÉRE, alinieri, s. f. Acțiunea de a (se) alinia și rezultatul ei. ♦ (Mil.; articulat, cu valoare de interjecție) Aliniați-vă! Refaceți alinierea ! [Pr.: -ni-e-] – V. alinia. Vezi definitia »

a avea un metru și trei atmosfere / ș-un șnițel expr. (adol., iron.) a fi firav / prizărit Vezi definitia »