Definita cuvantului concomitent
CONCOMITÉNT, -Ă adj. Care se produce în același timp (cu altceva); simultan. // adv. În același timp. [< fr. concomitant, cf. lat. concomitans].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu concomitent
COMEDIÁNT, -Ă s.m. și f. (Rar) Actor de comedie (mai ales) de circ, de bâlci. V. saltimbanc. ♦ (Fig.) Scamator. ♦ Om prefăcut, șarlatan. [Pron. -di-ant. / < it. commediante, germ. Komödiant]. Vezi definitia »
ADOLESCÉNT, -Ă s.m. și f. Om ajuns la adolescență. [Pron. -scent. / < fr. adolescent, cf. it. adolescente, lat. adolescens]. Vezi definitia »
-FÁNT elem. „care arată, care denunță”. (< fr. -phante, cf. gr. phainein) Vezi definitia »
CONTÁNT, -Ă, contanți, -te, adj. (Franțuzism; despre bani) În numerar, peșin, gheață. – Cf. fr. comptant. Vezi definitia »
LITIGÁNT, -Ă, litiganți, -te, adj. (În expr.) Parte litigantă = fiecare dintre părțile care se află în litigiu, în fața unui organ de jurisdicție. – Fr. litigant. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z