INSUFICIÉNT, -Ă I. adj. care nu este suficient; nesatisfăcător. II. s. m. calificativ sub limita de trecere, la un examen. (< it. insufficiente, lat. insufficiens) Vezi definitia »

ȘARMÁNT, -Ă adj. Încântător, fermecător, agreabil. [< fr. charmant]. Vezi definitia »

INEFICIÉNT, -Ă adj. ineficace. (< engl. inefficient) Vezi definitia »

CONVENIÉNT, -Ă adj. (Rar) Care convine, oportun, potrivit, corespunzător, proporționat. [Pron. -ni-ent. / < engl. convenient, cf. it. conveniente]. Vezi definitia »

ACREDITÁNT, -Ă, acreditanți, -te, adj. (Rar) Care acreditează. – Acredita + suf. -ant. Vezi definitia »